[Valoare și comunitate. Rolul tradiției și a patrimoniului în registrele locale în schimbare (Cărţi Kriza Nr. 39)] Érték és közösség. A hagyomány és az örökség szerepe a változó lokális regiszterekben (Kriza Könyvek, 39.)

Jakab Albert Zsolt – Vajda András (red.)


[Valoare și comunitate. Rolul tradiției și a patrimoniului în registrele locale în schimbare (Cărţi Kriza Nr. 39)] Érték és közösség. A hagyomány és az örökség szerepe a változó lokális regiszterekben (Kriza Könyvek, 39.)


2016  Apasând pe link-ul alăturat puteţi citi prefața, cuprinsul şi rezumatul.

Volumul de față prezintă o selecție din materialul a două conferințe organizate în cadrul proiectului privind lansarea și popularizarea Tezaurului Valorilor Transilvănene, respectiv a mișcării de culegere a valorilor locale. Prima conferință, intitulată Patrimoniu și reprezentare. Patrimonizare, vizualizare și utilizare cotidiană, a avut loc la 18 august 2015, în Cluj-Napoca, la sediul Asociației Etnografice Kriza János, și s-a dorit a fi un eveniment de lansare a proiectului Tezaurului Valorilor Transilvănene. A doua conferință s-a desfășurat între 9 și 10 octombrie 2015 la Sfântu Gheorghe, fiind organizată în parteneriat cu Muzeul Național Secuiesc, și a purtat denumirea de Valoare și comunitate. Noi căi și provocări în cercetarea valorilor transilvănene – conferința itinerantă a AEKJ. Ambele evenimente au atras atenția asupra valorilor etnografice locale și regionale. Participanții au cercetat procesele de explorare, documentare și arhivare a valorilor etnografice, respectiv procesul îndelungat de integrare a valorilor în viața de zi cu zi a comunităților locale (ce se desfășoară atât în trecut, cât și în prezent). Au fost prezentate cercetări etnografice, respectiv inițiative și realizări de explorare a valorilor din regiunile Arieșului, Călatei, Mureșului și Trei Scaune.

Studiile cuprinse în acest volum se pot grupa în trei blocuri tematice majore. Cele două studii introductive urmăresc o abordare etnografică și o implementare teoretică a mișcării „hungaricum”. O altă parte a scrierilor prezintă rezultatele evaluărilor patrimoniale dintr-un segment sau altul din ultimele decenii sau aflate sub desfășurare. În a doua parte a volumului regăsim scrierile care se ocupă de studii de caz concrete.

Expunerea unul lângă altul a studiilor volumului ascunde și intenția de inventariere, căci convingerea noastră este că pentru a putea integra valorile etnografice transilvănene în orișicare proces de explorare și patrimonizare, este obligatorie inventarierea acelora, care fuseseră deja cercetate, descoperite, descrise și interpretate, deci incluse într-un orizont interpretativ anume, drept urmare încadrate în discursul științific/public.